Publicat de Asociatia THE NEW PAGAN DAWN
Jandarmeria Română lucrează în continuare pentru limitarea drepturilor cetățenilor români!
Circulă în spațiul public un proiect de lege privind manifestările publice pregătit de Jandarmeria Română. Înghețată în timp, Jandarmeria ne propune un proiect care vine din logica securistică, cu termeni ca ”starea de normalitate în societate” ( Art. 4), ”defăimarea țării și a națiunii” (Art.5).
Procedurile de notificare, declarare și avizare sunt demne de vremuri trecute. Manifestările spontane sunt definite ca cele care au loc la cel mult 12 ore de la evenimentul declanșator. Sancțiunile pentru organizatori sunt disproporționate.
Dacă acest proiect de lege al Jandarmeriei ar deveni realitate, proteste de tipul celor de la #Colectiv, anti-corupție, pe Ordonanța 13 sau 8 August ar fi ilegale și sancționate de Jandarmerie.
Întrunirile publice nu iau însă numai forma protestelor, ele pot fi evenimente comunitare, activități culturale sau sportive. Și pentru ele cadrul legislativ propus este unul restrictiv.
Ce ar fi cazul să înțeleagă reprezentanții Jandarmeriei este că, diferit de statul totalitar, în statul de drept, regula este cea a respectării drepturilor și libertăților și că restrîngerea acestora este o excepție care trebuie detaliată, măsurată, formulată adecvat în lege. Legea 60/1991, adoptată înainte de aderarea României la Consiliul Europei, necesită într-adevăr abrogarea sa și regîndirea unui text flexibil care să răspundă nevoilor și standardelor României de azi. Nu Jandarmeria face însă legea.
Foto: Să nu uităm că pe 10 august 2018, Jandarmeria Română a executat un ordin politic și i-a atacat violent pe cetățenii care își exercitau pașnic dreptul la opinie și asociere.
Asociatia THE NEW PAGAN DAWN prin Departamentul Juridic, compus din avocați și consilieri juridici, specializati in drepturile omului prezinta urmatoarea pozitie in urma lecturării propunerii legislative privind modificarea şi completarea Legii 550 din 29 noiembrie 2004 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române prin care rugăm să se respinga de parlamentarii romani proiectul legislativ Plx. nr. 47/2016 având în vedere următoarele motive:
1. Propunerea de modificare a legislaţiei încalcă flagrant şi nu respectă prevedrile legale referitoare la tehnica legislativă prevăzute clar de Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în 2010, în sensul că în procesul de legiferare este interzisă instituirea aceloraşi reglementări în mai multe articole sau alineate din acelaşi act normativ. Ori propunerea prevede înfiinţarea unor unităţi/subunităţi de jandarmerie în mediul rural de către ministrul afacerilor interne, la propunerea inspctorului general al Jandarmeriei, aspecte ce există deja şi sunt prevăzute în aceeaşi lege în cuprinsul Art. 4. alin. (2): “La propunerea inspectorului general al Jandarmeriei Române, ministrul administraţiei şi internelor, în funcţie de dinamica atribuţiilor şi misiunilor jandarmeriei, poate înfiinţa, desfiinţa, disloca şi redisloca unităţi, până la eşalonul brigadă exclusiv, în condiţiile legii, servicii, secţii, birouri, compartimente şi subunităţi de jandarmi, în limita posturilor aprobate şi a fondurilor bugetare alocate” cât şi în cuprinsul Art. 10. alin .(1) Inspectoratul de jandarmi judeţean este subordonat nemijlocit Inspectoratului General şi este destinat planificării, organizării, conducerii şi executării misiunilor specifice şi îndeplinirii atribuţiilor ce revin jandarmeriei într-o zonă de responsabilitate corespunzătoare teritoriului unui judeţ.(2) Inspectoratul de jandarmi judeţean are în compunere structura de comandament organizată pe servicii, compartimente, detaşamente, companii, secţii, plutoane, posturi, grupe, structuri de specialişti – montane, navale, de suport logistic, medical sau de altă natură, constituite conform legii.(4) Subunităţile din compunerea inspectoratului de jandarmi judeţean, prevăzute la alin. (2), funcţionează în localitatea de reşedinţă a unităţii sau pot fi dislocate ori redislocate, prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, în alte localităţi urbane şi rurale din zona de responsabilitate a unităţii.
Având în vedere aceste prevederi, deja existente în legea Jandarmeriei, propunerea legislativă este complet inutilă şi dă naştere unor paralelisme legislative încălcând prevederile Art. 16. alin (1) din Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată
2. Conform principiilor europene, în statele democratice cetăţeanul contribuabil, nu este cercetat, investigat, sancţionat sau/şi reţinut de militari – structuri cu statut militar, pentru că astfel de practici sunt specifice regimurilor totalitare. Menţinerea ordinii publice, cercetarea, investigarea, reţinerea sau percheziţionarea, etc. unui cetăţean trebuie să se facă tot de către personal civili, într-un mod cât se poate de transparent, fără ca cei ce fac parte din vreun sistem militar să aibă vreo implicare în acest lanţ. Acest aspect este necesar pentru că sub paravanul sistemului militar nu mai poate exista şi nici nu poate fi garantată aceea transparenţă prin care sunt respectate drepturilor cetăţenilor, din moment ce militarul este supus altor reguli, el este cercetat şi judecat de un alt sistem distinct al justiţiei, iar sistemul militar prin natura lui, este închis pubilicului fiind protejat de instituţia secretului militar. Ori sub acest paravan al secretului militar se pot ascunde sau muşamaliza foarte multe abuzuri împotriva cetăţenilor, iar din această cauză, nicăieri în tările cu o democraţie consolidată şi adevărată nu se permite amestecul structurilor militare în domeniul aplicării legii pe timp de pace.
Mai mult Uniunea Europeană solicită permanent statelor membre să elimine paralelismul existent în domeniul instituţiilor de aplicare a legii, scopul politicilor europene în domeniul Justiţiei şi al afacerilor interne prevăd aspecte foarte clare în acest sens ce au ca principală normă cu o importanta excepţională, existenţa unor structuri poliţieneşti unice, independente şi eliminarea orcărui paralelism instituţional ori reglementări de competenţe similare referitoare la acest domeniu. Asta a fost principala condiţie impusă României pentru a adera la UE în capitolul J.A.I. (Justiţie şi Afaceri Interne) ce a dus la demilitarizarea Poliţiei Române.
3. Expunera de motive este complet eronată şi nerealistă, fără a avea la bază date din statisticile oficiale. Confom statisticilor oficiale ale Poliţiei Române privind evoluţia fenomenului infracţional expuse în Raportul privind evaluarea activităţii desfăşurate din ultimul an:
– Criminalitatea sesizată s-a diminuat pentru al patrulea an consecutiv şi are cea mai mică valoare din ultimii 8 ani.
– Criminalitatea stradală s-a diminuat pentru al treilea an consecutiv, având cea mai mică valoare din ultimii 10 ani.
Concluzia statisticilor oficiale fiind că în prezent în România avem cel mai înalt nivel de siguranţă publică din ultimii 8 ani.
Având în vedere aceste date oficiale, argumentele arătate în expunerea de motive nu sunt reale, iar o asemenea modificare legislativă urmăreşte doar înfiinţarea unor funcţii suplimentare complet inutile în structura Jandarmeriei şi generatoare de cheltuieli suplimentare din bugetul de stat fără urmă de eficienţă şi utilitate, ce au drept consecinţă înfiinţarea unor noi posturi ce pot fi ocupate de generali şi colonei.
Veghem activ la continuarea garantarii de statul roman a respectarii drepturilor omului si consideram ca rolul Jandarmeriei este acela al dialogului si nu al punerii de botnite oamenilor. Jandarmeria lucreaza in serviciul poporului, iar prin astfel de demersuri suntem ingrijorati ca Jandarmeria ar putea deveni obiectul unor manifeste politice, un pion al unor interese obscure.