Cu indignare observăm cum un fost candidat la prezidențiale propagă informații false legate de istoria dacilor și ajunge pe lângă să sfideze bunul simț istoric să îndrume prost oamenii în formarea conștiinței de neam. Astfel, ca organizație de reprezentare a comunității păgâne, dar și organizație cultural-religioasă vom dezminți pe rând afirmațiile sale.
1. Afirmația că „Danemarca se numea Dacia”
Ce se susține:
Politicianul Călin Georgescu și unii susținători ai săi promovează ideea că numele Danemarcei ar deriva din Dacia, sugerând o migrație a dacilor spre nordul Europei și revendicarea unor teritorii (inclusiv cele din Danemarca și Suedia) ca fiind parte din moștenirea daco-getică.
Dezmințirea:
– Istoria oficială, confirmată de cercetările arheologice și istorice, arată că teritoriul actual al Danemarcei a început să fie locuit încă din jurul anului 3000 î.en., odată cu apariția fermelor pe terenurile fertile, fără a exista vreo legătură documentată cu civilizația dacică.
– Site-ul oficial al Danemarcei oferă informații despre evoluția societății daneze în epoci timpurii, fără nicio mențiune care să susțină o relație cu Dacia.
2. Legătura mistică între Isus Cristos și Daci
Ce se susține:
O altă teorie populară, susținută de unii autori și comentatori, afirmă că dacii ar fi avut o strânsă legătură spirituală cu Isus Cristos sau chiar că Mântuitorul creștinilor s-ar fi născut sau ar fi trăit în Dacia.
Dezmințirea:
– Studiile istorice și arheologice confirmă că dacii practicau Politeismul și aveau un complex religios propriu, centrat pe Zeități precum Zalmoxis, fără dovezi care să indice prezența unor elemente creștine în perioada precreștină.
– Descoperirile arheologice din Sarmizegetusa Regia au evidențiat existența mai multor Temple, sugerând un context religios divers, în contradicție cu ideea unui cult monoteist sau mesianic similar celui creștin.
3. Existența tunelurilor dacice sub Sarmizegetusa Regia
Ce se susține:
Printre miturile promovate se numără și cel conform căruia dacii ar fi construit rețele extinse de tuneluri subterane în jurul Sarmizegetusei.
Dezmințirea:
– Cercetătorul Daniel I. Iancu a explicat că astfel de relatări nu se bazează pe date concrete. Caracteristicile geologice ale zonei – solul de micașist, moale și sfărâmicios – ar face extrem de dificilă existența unor tuneluri bine conservate, iar frecvența alunecărilor de teren din zonă susține această concluzie.
4. Mitul cuiului dacic din alfa-fier care nu ruginește
Ce se susține:
Unii publiciști și susținători ai teoriilor alternative susțin că s-a descoperit un cui dacic realizat dintr-un „alfa-fier” pur de 99,97% care nu ar fi ruginit în decursul a peste 2000 de ani.
Dezmințirea:
– Analizele științifice efectuate pe artefactele din siturile arheologice dacice indică faptul că, în condițiile de mediu, obiectele metalice, inclusiv cele din fier, prezintă semne de coroziune.
– Până în prezent nu există nicio dovadă tehnologică sau materială care să susțină existența unui fier cu astfel de proprietăți miraculoase.
5. Alte afirmații nefondate
Ce se susține:
Alte ipoteze, cum ar fi existența unor câmpuri magnetice puternice în cetățile dacice sau prezența unor peșteri misterioase cu proprietăți neobișnuite, au fost de asemenea promovate fără a fi susținute de dovezi concrete.
Dezmințirea:
– Astfel de afirmații se bazează adesea pe observații anecdote sau interpretări eronate ale fenomenelor naturale și nu beneficiază de confirmare prin metode științifice riguroase.
Informațiile propagate de fostul candidat la președinție, Călin Georgescu, și de susținătorii săi sunt parte a unui val de teorii alternative care încearcă să rescrie sau să „mitologizeze” istoria dacică. În realitate, cercetările istorice și arheologice oferă o imagine clară și documentată a civilizației dacice, în care:
– Nu există nicio legătură dovedită între Dacia și Danemarca.
– Dacii erau un popor politeist, fără conexiuni directe cu figura lui Isus Cristos.
– Ipotezele despre tuneluri subterane sau artefacte metalice cu proprietăți miraculoase nu au confirmare științifică.
Este important ca interpretările istorice să se bazeze pe cercetări riguroase și pe date verificabile, evitând astfel răspândirea de informații eronate care pot denatura înțelegerea reală a trecutului nostru.
Această dezmințire își propune să reafirme valoarea metodelor științifice și a documentării riguroase în studiul istoriei, oferind o perspectivă echilibrată și fundamentată asupra civilizației dacice.