Azi am fost alături de Ashoka Romania și ECPI-Centrul Euroregional pentru Inițiative Publice la evenimentul online ce deschide proiectul “Creșterea gradului de colaborare trans-sectorială pentru un impact sistemic în sectorul drepturilor omului” susținut de Active Citizens Fund prin Granturile EEE 2014 – 2021.
Apărarea drepturile și libertățile fundamentale rămâne un obiectiv actual în societatea contemporană, cu precădere în rândul minorităților și a grupurilor vulnerabile. Pentru a răspunde provocărilor existente, solidarizarea între diferite mișcări și grupuri civice cât și întărirea legăturilor cu mediul academic și de business reprezintă priorități ale proiectului.
La întâlnire au fost prezenți Florin Buhuceanu (președinte al Asociației ACCEPT), Teodora Rotaru (director al Asociației ACCEPT), Liliana Popescu (prorector al SNSPA), Asztalos Csaba (președinte al CNCD), Ovidiu Raețchi (jurnalist și doctorand la SNSPA).
În incipitul discuției, Florin Buhuceanu de la Asociatia ACCEPT a atras atentia asupra provocarilor ce tin de tematica discutata, arătând ca avem in discutie restrangerea drepturilor sexuale/reproductive, datorită unui context pandemic delicat in care restrangerea anumitor drepturilor precum cel al educatiei sexuale este proeminenta (posibilitatea de a accesa educatia de gen).
Teodora Rotaru de la Asociatia ACCEPT ne arata în susținerea celor spuse de dl. Buhuceanu ca fondul unor referendumuri similare pentru redefinirea familiei in Croatia si in Romania au mai avut parte, dar de un astfel de referendum ca cel din 2018 nu, însă s-a reusit coalizarea societatii impotriva unui astfel de demers ce ar fi pozitionat Romania intr-o tara iliberala si antidemocratica. Se observa o persistenta in aceste initiative si conteaza felul in care societatea alege sa raspunda fata de aceste demersuri si e importanta consolidarea acestor relatii de incredere sicapacitatea de raspuns eficient ne spune Teodora Rotaru din partea ACCEPT. Se obserca cum statul nu respecta decizii ale CCR precum avem cazul Coman si conteaza cum invatam oamenii sa faca un zid in fata valului iliberal.
Liliana Popescu, prorector la SNSPA vorbeste despre asocierea drepturilor cu marxismul prin sexomarxism, profitand de conotatiile negative ce le are marxismul in fosta URSS. In SUA isi are originea acest curent si ca nu e un val trecator si unic pentru tara noastra. El vrea sa insemne sa nu se mai acorde atatea drepturi minoritatilor ca e un marxism, desi ele isi gasesc originea in liberalism. Minoritatile sunt tinta lucrurilor ce nu merg bine in societatea si lucrurile vor degenera, iar ceea ce poate determina o rezistenta in fata acestui curent este ideea de drepturile omului. Aceste drepturi din Declaratia Universala a Drepturilor Omului nu sunt contestate nici de conservatori si intruneste un consens pe care ne putem concentra, spune prorectora.
Florin Buhuceanua spune ca CNCD a jucat un rol de mediator matur, si ca minoritatile sunt plasate in mjlocul unui razboi hibrid in razboiul dintre est si vest, iar CNCD a avut un rol important in privinta apararii educatiei sexuale si de gen si a avut curajul de a se exprima intr-un context delicat in cazul Coman si parteneriatul civil. Florin il intreaba cum vede institutia in perioada urmatoare avand in vedere problemele de fond. Președintele CNCD, Asztalos Csaba aniverseaza in 2022 20 de ani de când aceasta instituție exista. Apreciaza ca CNCD este o institutie functionala, singura in care a lucrat si a incercat sa determine o schimbare de optica la nivelul societatii, desi in 2006 a fost infintata pentru a bifa conditiile de aderare, fara a intelege ce inseamna drepturile omului si ce inseamna un CNCD functional. CNCD a incercat sa expuna politicului necesitatea unei institutii functionale. Tinta pe anii viitor este mentinerea institutiei functionale. Este un deziderat greu, desi pare usor. Asta inseamna sa aiba membri in Colegiul Director numiti, competenti si resurse necesare de functionare. Inseamna mentinerea unui standard in motivari si decizii si pozitionari publice. E foarte important elementul de comunicare si felul in care il accesibilizezi pentru public si crede ca ar trebui studii de specialitate sa fie create in zona asta, fiind o zona aparte. Trebuie sa gaseasca un echilibru intre rigoarea juridica, academica si filozofica si nevoia cetateanului de a ii fi respectate drepturile. Crede ca acesta e undomeniu ce trebuie sa fie lucrat mai mult, desi lucreaza de cativa ani deja pe aceasta zona si sustine necesitatea unui hub la SNSPA pe drepturile omului.
Atrage atentia asupra manipularii si informatiilor false, regimul juridic al cuplurilor unisex. Dezbaterea publica despre aceste cupluri si a se intelege nevoia acestor cupluri prin comunicare eficienta, construirea unor argumente pentru legiuitor si politic pentru adoptarea unor legislatii, in ciuda intereselor electorale. Activitatea cu societatea civila nu e un domeniu foarte facil si societatea civila percepe institutiile statului cu o anumita rezerva si e normal sa fie asa si avem nevoie de o societatea civila critica in sens constructiv. Vede in cicluri (valurile iliberale si ofensiva sexomarxistilor) pentru ca daca sta si analizeaza, cum vad ei pe militantii pe drepturile omului pe care incearca sa ii inteleaga si sa vada de ce creeaza aceasta imagine de pericol. Vede o perioada in care pozitiile lor vor fi extrem de clare in ceea ce priveste reglementarea cuplurilor unisex ce anul viitor vor redeveni un subiect de interes, iar anul viitor daca Constitutia Romaniei va fi revizuita va putea fi pus de politic articolul 48 în discuție pentru capitalizarea unui electorat si vom avea de treaba in urmatorii 3 ani. Se intrevad elemente pozitive in aceasta perioada de ultimi 3 ani, avand in vedere cresterea expunerii acestor minoritati si felul in care CNCD a putut sa atenueze imaginea negativa a minoritatilor in relatie cu publicul. E necesara continuarea pregatirii profesionale a functionarilor cheie (magistrati, judecatori, politisti) si au reusit sa faca proiecte de formare pe zona asta cu politisti, magistrati si profesori mai ales. Nu a fost usor ca nu e usor sa obtii participanti. E important ca numirea judecatorilor la CCR (trei in 2022) sa aiba un fond de cunoastere pe tema drepturile omului, tiinta fiind functionalitatea acestor institutii. In ce priveste legislatia ar vedea o modificare a legislatiei, ce sa realizeze un cod pe zona acestor legi pe drepturile omului (7-8 legi), dar crede ca perioada urmatoare va fi caracterizata de o tensiune din cauza pandemiei, criza economica si criza geopolitica in imediata apropiere a Romaniei. E important ca in acest context sa fie identiticate aceste instrumente utile pentru ca aceaste suboecte sa nu cada victima razboielor si competitiilor interne.
Ovidiu Raetchi inceie discuției spunand exista o relatie directa si proportionala intre nivelul educatiei si atitudinea tribalismului, nationalismul si extremismul. Pentru a ajunge la liberalism avem nevoie de o serie de upgradeuri mentale prin culturalizare si un exemplu e SUA unde se vede acest clivaj dintre cele doua tabere. Exista un curent strategic folosit contra elitelor, a clasei educate si vedem si un exemplu rezida din istoria anilor 1980.
Avem si o problema in a citi sondajele si credem si ne hranim cu aceste discursuri, intrand intr-o spirala a confirmarilor nationaliste. Partidele extremiste castiga atunci cand societatea ajunge la crize si era preconizabil câștigul AUR. Si partidele iliberale au castigat la fel in perioada crizei economice din perioada interbelica. Ele incep din unirea cu Basarabia, dupa care ii vezi luptand cu interesele pe pandemiei, mai apoi pe familie si popularitatea lor deriva din temele antisistem la moda. Incetarea existentei vine ca urmare a lipsei de teme, iar liberalii trebuie sa comunice eficient.